ORIZONTAL : 1) Poezia, aparută in editia princeps realizata de Titu Maiorescu, debutează astfel: Nu credeam să învăţ a... vrodată; / Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi – Spre finalul poeziei, poetul invocă o pasare fabuloasă, despre care egiptenii credeau că s-a aruncat în foc pentru a renaşte din propria cenuşă: Pot să mai renviu luminos din el ca / Pasărea ...? 2) Mistuit de patimă erotică, poetul exclamă: Focul meu a-l stinge nu pot cu toate / ... mării (sing.) – Aspiraţia iniţială a poetului de a rămâne senin, se întrerupe, la apariţia iubitei: ... deodată tu răsărişi în cale-mi, / Suferinţă tu, dureros de dulce – Vine pe la gene! 3)Personaj mitic, unul dintre centauri, fiu al lui Ixion, la care Eminescu face trimitere: Jalnic ard de viu chinuit ca... , / Ori ca Hercul înveninat de haina-i; – Poezia Daţi-mi... de aramă. 4) Ademenit, precum poetul de dulceaţa şi durerea iubirii – ... Beligan, prestigios actor român. 5) Agenţia Spaţială Română (siglă) – Jalnic ... de viu chinuit ca Nessus (pers.III) – Din Floare albastră: Iar te-ai cufundat în stele / Şi în nori... ceruri nalte?(2 cuv.). 6) Acesta, ca în Călin-Nebunul: La vânat, Cãlin-Nebune. Da fugi c'... te omoarã! (fem., pl.) – Şi din Scrisoarea III: Codrii se înfiorează de... frumuseţe, / Apele 'ncreţesc în tremur străveziile lor feţe (masc., pl.). 7) Învelitoare protectoare a diferitelor obiecte – Poezia Eu număr,..., plângând – Alecu Russo. 8) Abreviativ pentru „inamic” (Milit.) – Comunicări oficiale. 9) Rele! – Dragoste, precum cea care, în odă, este echivalata morţii – Trecere! 10) Poezia … oceanu 'ntaratat– Suferinţă, asemenea celei îndurate de poet, însemnând moarte libertăţii veşnice (fig.) – Poezia La mijloc de codru... 11) Exemplar unic – Şi-a creat pe pânza... pe Madona Dumnezeie (Venere şi Madonă). 12)O altă poemă, despre poveste de dragoste imaginara intr-un cadru natural – Din Luceafărul: Şi cât de viu s'aprinde el / În orişicare sară, / Spre umbra negrului... / Când ea o să-i apară.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
Dicţionar:
ASR, SIN, INM, UPE
Prof. Nicolae Vicolov
solutia
Consultarea textului
| Nu credeam
sa-nvat a muri vrodata; Pururi tânar, înfasurat în manta-mi, Ochii mei naltam visatori la steaua Singuratatii. Când deodata tu rasarisi în cale-mi, Suferinta tu, dureros de dulce... Pân-în fund baui voluptatea mortii Ne'nduratoare. Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus. Ori ca Hercul înveninat de haina-i; Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele marii. |
De-al meu propriu vis,
mistuit ma vaiet, Pe-al meu propriu rug, ma topesc în flacari... Pot sa mai re'nviu luminos din el ca Pasarea Phoenix? Piara-mi ochii turburatori din cale, Vino iar în sân, nepasare trista; Ca sa pot muri linistit, pe mine Mie reda-ma! |
Este o poezie care atinge perfectiunea
artistica. E o poezie a maturitatii poetice fiind scrisa in 1883. Desi are numai
cinci strofe, poezia are un pronuntat caracter filosofic: marile probleme ale
existentei umane (dragostea, cunoasterea, moartea, relatia cu universul). Toate
acestea devin motive lirice si filosofice in acelasi timp.
Exista in cele cinci strofe ale poaziei un ciclu de viata complet: trecut, prezent si viitor. Ceea ce da substanta poeziei este trecerea prin momentele cruciale ale vietii. Constiinta virstei de aur a tineretii cand poetul credea ca se inscrie in ordinea vesnica a celor cosmice prin atitudinea contemplativa cand moartea departe de om pare inexistenta. De aceea afirma poetul in primul vers “ Nu credeam sa-nvat a muri vreodata ”.
Aceasta atitudine contemplativa “ Ochii mei ’naltam visatori la steaua singuratatii “ din prima strofa este de existenta romantica.
Aparitia sentimentului erotic cu suferinta “ dureros de dulce “ are menirea de a-l smulge pe poet din ordinea vesnica, din starea de contemplare singuratica inscriindu-l in ordinea celor pieritoare perisabile. Aceasta stare poetica este sugerata in strofa a 2-a din care deducem ca poetul s-a lasat cuprins la aparitia iubirii de voluptatea acestui sentiment si de voluptatea mortii “ Lumirea “ cum se spune in popor zdruncina echilibrul sufletesc amintind omului de moarte determinindu-l sa-si reconsidere relatia cu cele vesnice nu prin tinerete vesnica, ci prin trecerea in nefiinta cu conditia ca omul sa-si fi regasit identitatea. “ca sa pot muri linistit, pe mine”.
Patima devoratoare, mistuitoare a dragostei este subliniata in strofa a 3-a prin evocarea unor eroi mitici asemeni celor doi eroi din mitologie Hercule si Cnesus care au murit in chinuri fizice datorate intrigilor unei femei, tot astfel sufletul poetului este mistuit de patima erotica, a dragostei, e o ardere pe care n-o poate atinge cu toate apele marii. Trairea erotica atinge punctul culminant in strofa a 4-a si e sugerata de mistuirea in flacarile propriului rug. Va mai fi posibila o reinviere luminoasa din propria cenusa asemeni miticei pasari Phoenix. In ultima strofa este evocata linistea pe care sufletul poetului ar putea-o dobindi odata cu disparitia cauzei suferintelor: “piara-mi ochii turburatori din cale”. Linistea este invocata cu scopul de a pregati trecerea in nefiinta.
Moartea apare ca o incheiere fireasca a ciclului vietii, o posibila refacere a unitatii intregului pierdut in tinerete prin interventa tulburatoare a dragostei.
Din punct de vedere artistic poezia se remarca nu prin podoabele stilistice, ci prin valorificarea limbii la nivelul morfologic si sintactic. Astfel se remarca folosirea perfectului simplu pentru a sugera trairea erotica mistuitoare.
Exista in cele cinci strofe ale poaziei un ciclu de viata complet: trecut, prezent si viitor. Ceea ce da substanta poeziei este trecerea prin momentele cruciale ale vietii. Constiinta virstei de aur a tineretii cand poetul credea ca se inscrie in ordinea vesnica a celor cosmice prin atitudinea contemplativa cand moartea departe de om pare inexistenta. De aceea afirma poetul in primul vers “ Nu credeam sa-nvat a muri vreodata ”.
Aceasta atitudine contemplativa “ Ochii mei ’naltam visatori la steaua singuratatii “ din prima strofa este de existenta romantica.
Aparitia sentimentului erotic cu suferinta “ dureros de dulce “ are menirea de a-l smulge pe poet din ordinea vesnica, din starea de contemplare singuratica inscriindu-l in ordinea celor pieritoare perisabile. Aceasta stare poetica este sugerata in strofa a 2-a din care deducem ca poetul s-a lasat cuprins la aparitia iubirii de voluptatea acestui sentiment si de voluptatea mortii “ Lumirea “ cum se spune in popor zdruncina echilibrul sufletesc amintind omului de moarte determinindu-l sa-si reconsidere relatia cu cele vesnice nu prin tinerete vesnica, ci prin trecerea in nefiinta cu conditia ca omul sa-si fi regasit identitatea. “ca sa pot muri linistit, pe mine”.
Patima devoratoare, mistuitoare a dragostei este subliniata in strofa a 3-a prin evocarea unor eroi mitici asemeni celor doi eroi din mitologie Hercule si Cnesus care au murit in chinuri fizice datorate intrigilor unei femei, tot astfel sufletul poetului este mistuit de patima erotica, a dragostei, e o ardere pe care n-o poate atinge cu toate apele marii. Trairea erotica atinge punctul culminant in strofa a 4-a si e sugerata de mistuirea in flacarile propriului rug. Va mai fi posibila o reinviere luminoasa din propria cenusa asemeni miticei pasari Phoenix. In ultima strofa este evocata linistea pe care sufletul poetului ar putea-o dobindi odata cu disparitia cauzei suferintelor: “piara-mi ochii turburatori din cale”. Linistea este invocata cu scopul de a pregati trecerea in nefiinta.
Moartea apare ca o incheiere fireasca a ciclului vietii, o posibila refacere a unitatii intregului pierdut in tinerete prin interventa tulburatoare a dragostei.
Din punct de vedere artistic poezia se remarca nu prin podoabele stilistice, ci prin valorificarea limbii la nivelul morfologic si sintactic. Astfel se remarca folosirea perfectului simplu pentru a sugera trairea erotica mistuitoare.
Solutia careului:O, ramai!
1
m
|
2
u
|
3
l
|
4
t
|
6
m
|
7
i
|
8
s
|
9
c
|
10
a
|
11
r
|
12
e
|
|
2
A
|
I
|
O
|
P
|
I
|
D
|
O
|
M
|
O
|
L
|
||
3
S
|
T
|
O
|
A
|
R
|
C
|
E
|
P
|
A
|
M
|
||
4
A
|
S
|
T
|
I
|
U
|
F
|
I
|
R
|
A
|
V
|
||
A
|
T
|
E
|
N
|
T
|
A
|
L
|
I
|
N
|
E
|
||
6
C
|
U
|
I
|
T
|
A
|
I
|
N
|
A
|
I
|
A
|
||
7
U
|
Z
|
M
|
I
|
F
|
A
|
R
|
M
|
E
|
C
|
||
8
M
|
I
|
R
|
A
|
D
|
A
|
L
|
I
|
I
|
U
|
||
9
I
|
A
|
T
|
A
|
T
|
T
|
E
|
N
|
O
|
R
|
||
10
N
|
A
|
P
|
R
|
A
|
R
|
E
|
U
|
G
|
I
|
||
11
T
|
R
|
I
|
S
|
T
|
V
|
I
|
A
|
T
|
A
|
||
12
I
|
N
|
T
|
R
|
A
|
R
|
I
|
C
|
E
|
R
|
B
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu